Comisia Europeana  a tratat problema risipei alimentelor, stabilind ca si cauze:

•     Supraproductia, produse diforme, defecte ale ambalajelor si produselor (productia primara si a alimentelor);
•     Ineficiente de stoc si strategii de marketing, cum ar fi 2 la pret de 1 (oferte de vanzare cu amanuntul);
•     Lipsa de informare, lipsa de planificare a cumparaturilor si confuzie in ceea ce priveste eticheta cu data:  bun inainte de  / utilizarea de catre);
•     Dimensiunile standard ale portiilor (catering);
•     Depozitare necorespunzatoare (pe tot parcursul lantului alimentar de aprovizionare);
•     Ambalarea inadecvata a alimentelor.

Intr-un comunicat , Directoratul General pe teme de Sanatate si Consumatori prezinta cateva date de interes, inclusiv statistice si elaboreaza un mic ghid cu sfaturi pentru a evita risipa alimentelor.  Aproximativ 90 de milioane de tone de alimente se pierd anual sau 180 kg pe cap de locuitor pe an in Europa, cu exceptia deseurilor alimentare agricole si de peste aruncate inapoi in mare.  Aproximativ o treime din produsele alimentare pentru consumul uman este irosit la nivel global – aproximativ 1,3 miliarde de tone pe an, potrivit FAO;

Numarul deseurilor alimentare in tarile industrializate este la fel de mare ca in tarile in curs de dezvoltare:

• In tarile in curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile de alimentare se intampla dupa recoltare si in timpul procesarii;
• In tarile industrializate, peste 40% are loc la nivel cu amanuntul si a consumatorilor.

Toti actorii din lantul alimentar ar trebui sa abordeze cauzele lor specifice pentru reducerea deseurilor alimentare.

Imbunatatirea sustenabilitatii lantului alimentar este esential in lupta impotriva schimbarilor climatice, deficitul de resurse si securitatea alimentara globala.

Productia de alimente si consumul genereaza:

• 20-30% din ansamblul efectelor asupra mediului ale UE;
• 17% din emisiile de gaze cu efect de sera directe;
• 28% din utilizarea resurselor materiale in UE;
• Alte efecte asupra mediului legate de utilizarea energiei, utilizarea terenului, utilizarea apei pierderea biodiversitatii, precum si productia de deseuri.

Urmatoarele indrumari pot ajuta sa reduceti cantitatea de deseuri alimentare, sa economisiti bani si sa protejati mediul:

1. Planificati-va cumparaturile: Stabiliti meniul pe toata saptamana. Verificati ce ingrediente mai aveti in frigider si prin dulapuri, apoi faceti o lista cu ce aveti nevoie. Luati-o cu dumneavoastra si folositi-o la magazin. Nu va lasati tentat de oferte si nu mergeti la cumparaturi daca va este foame, deoarece va veti intoarce cu mai multe produse decat cele necesare. Cumparati fructe si legume care nu sunt preambalate, pentru a putea lua exact atat cat aveti nevoie.
2. Verificati termenele de valabilitate: Daca nu intentionati sa consumati un anumit produs a carui data de valabilitate expira in curand, cautati un altul care rezista mai mult sau pur si simplu cumparati-l in ziua in care veti avea nevoie de el. Tineti seama de datele inscrise pe eticheta si nu uitati ca: „a se utiliza pana la data de” inseamna ca produsul poate fi consumat in conditii de siguranta doar pana la data indicata (in cazul produselor din carne si peste); „a se consuma, de preferinta pana la data de”indica data pana la care produsul se mentine in stare optima. Produsele alimentare pot fi consumate, in continuare, in conditii de siguranta, chiar si dupa depasirea datei indicate.
3. Calculati de ce buget dispuneti: Daca irositi alimente, irositi si bani.
4. Mentineti un frigider „sanatos”: Verificati sistemul de inchidere si temperatura frigiderului. Pentru a ramane proaspete cat mai mult timp, alimentele trebuie conservate la o temperatura de 1-5 grade Celsius.
5. Conservati alimentele conform instructiunilor de pe ambalaj.
6. Mutati alimentele: Cand cumparati produse noi de la magazin, asezati in partea din fata a frigiderului sau a dulapului toate produsele mai vechi. Puneti-le pe cele proaspete in partea din spate, pentru a reduce riscul de a gasi ceva stricat.
7. Serviti cantitati mici de mancare, in ideea ca cine a terminat poate sa mai ceara.
8. Folositi resturile: In loc sa aruncatiresturile alimentare la gunoi, le puteti folosi la masa de pranz sau la cina din ziua urmatoare sau le puteti pune la congelator pentru a le folosi cu alta ocazie. Din fructele care s-au inmuiat puteti face sucuri sau placinte. La fel, legumele pot fi folositela supa.
9. Congelati: Daca mancati doar o cantitate mica de paine, puneti-o la congelator cand ajungeti acasa si scoateti doar cateva felii cu cateva ore inainte de masa. Faceti acelasi lucru cu portii de mancare gatita la care puteti apela in serile cand sunteti prea obosit pentru a mai gati.
10. Transformati-le in ingrasamant pentru gradina: Unele deseuri alimentare sunt inevitabile, asa ca de ce sa nu adunati cojile de fructe si legume pentru a le folosi in gradina? In cateva luni puteti obtine compost pentru plantele dumneavoastra. Daca ati gatit si ati produs, astfel, deseuri alimentare, le puteti aduna si pe acestea. Pulverizati deasupra lor un strat de microbi speciali si lasati-le la fermentat in recipientul utilizat in acest scop. Produsul rezultat poate fi utilizat in sere si gradini.