Categorie : Sfaturi utile

Ce reprezintă o etichetă?

..............................................................................................................................................................................................................

 

Cumpărăm bunuri şi din alte ţări ale Uniunii Europene, aşa că e foarte important ca etichetele să însemne acelaşi lucru în toate statele membre. Etichetele trebuie să conţină informaţii exacte. Dacă acestea sunt incorecte, consecinţele ar putea fi teribile, în special pentru cei care suferă de alergii sau de intoleranţe alimentare. Legislaţia UE reglementează ce poate sau ce trebuie să apară pe etichetele de alimente, pentru a garanta informarea consumatorilor cu privire la: ingredientele pe care le conţin, data expirării, producătorii acestora, originea lor, modul de depozitare şi de preparare.


Ce trebuie să ştii

• Ingredientele sunt enumerate în ordinea descrescătoare a greutăţii lor într-un acelaşi nume. produs. Trebuie menţionate toate componentele, inclusiv apa şi aditivii alimentari.
• Conform legislaţiei UE, dacă produsele alimentare conţin un ingredient sau o substanţă care ar putea determina anumite efecte adverse, această informaţie trebuie să apară pe etichetă.
• Detaliile despre adresa de contact a producătorului trebuie să fie menţionate clar pe etichetă, astfel încât consumatorii să poată face plângeri sau să poată obţine mai multe informaţii despre produs.
• Imaginile de pe etichetă trebuie să fie precise. Iaurtul de căpşune care nu conţine arome naturale, ci artificiale, nu poate avea marcată pe recipient o imagine cu căpşune.
• Verifică informaţiile de genul „A se consuma înainte de” şi „Preferabil până la”, pentru a nu te îmbolnăvi. Indicaţia „Pe raft până la” se adresează personalului magazinului şi nu cumpărătorilor.
• Atenţie la timpul pentru dezgheţare şi pentru gătit. Pentru a fi sigur că bacteriile şi virusurile sunt distruse, citeşte pe etichetă informaţiile despre depozitarea şi pregătirea mâncării.
• Etichetele cu informaţii despre conţinutul nutritiv prezintă, de exemplu, cantitatea de energie, de proteine, de carbohidraţi, de grăsimi, de fibre, de sodiu, de vitamine şi de minerale din alimente. În UE, aceste informaţii nu sunt obligatorii, cu excepţia cazului în care se solicită date despre aportul de calorii sau de substanţe nutritive al alimentului respectiv.


Informaţii clare

Dacă produsele scumpe au fost înlocuite cu alternative mai ieftine, eticheta trebuie să specifice acest lucru. De exemplu, dacă se amestecă margarină ieftină cu unt scump, consumatorii trebuie să fie informaţi. Dacă alimentul este „umflat”, de exemplu adăugând apă în şuncă sau în carnea de pui, pe etichetă trebuie să apară această informaţie. Unele produse alimentare au o reputaţie excelentă dincolo de graniţele naţionale, astfel încât beneficiază de „protecţie pentru locul de origine”. Asta înseamnă că şunca de Parma trebuie să provină din oraşul Parma din Italia, iar şampania trebuie să provină din regiunea franceză cu acelasi nume.


Etichetele conform normelor UE şi alergiile

Circa 2% dintre adulţi şi 5% dintre copii suferă de alergii alimentare. Impactul alergiilor acoperă o gamă largă, de la iritaţii uşoare până la deces, astfel încât etichetarea explicită a alimentelor este extrem de importantă. Legislaţia UE solicită menţionarea tuturor ingredientelor (sau a substanţelor care au intrat în procesul de fabricaţie a alimentelor), în special ingredientele cu potenţial alergen, cum sunt alunele.
Printre ingredientele alergene se numără:
• cereale care conţin gluten;
• crustacee (fructe de mare – crabi, homari, creveţi mici sau mari etc.);
• ouă;
• peşte;
• alune;
• andive (ATENŢIE! NU ÎNSEAMNĂ ŢELINĂ)
• alte fructe (migdale, alune de pădure, arahide, anacard, pecan, alune braziliene, fistic, nuci pădureţe, căpşune)
• seminţe de susan;
• fasole;
• soia;
• lapte;
• muştar
• bioxid de sulf şi sulfaţi la concentraţii înalte

 

 

Sursa: “Agenda Europa”


..............................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................
Informatii similare
..............................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................
Stiati ca?
.................................................................................
Un păr frumos şi colorat – dar este sigur?

 

Ai părul natural blond, şaten sau roşcat? Sau te vopseşti, îţi faci şuviţe, foloseşti intensificatori de culoare? Dacă este aşa, citeşte mai întâi ce urmează, apoi decide. Un număr tot mai mare de tineri din Europa îşi schimbă culoarea naturală a părului, într-un curcubeu de culori, şuviţe şi intensificatori de culoare. Dar dacă vrei un nou look „trăznet”, poţi să te alegi cu mai mult decât ţi-ai dorit! Unele persoane sunt sensibile la chimicalele conţinute în vopseaua de păr. Simptomele pot varia de la o simplă iritaţie la o iritaţie severă a pielii, umflarea ochilor, a gâtului, a frunţii şi dificultăţi de respiraţie, care necesită internare într-un spital. Din această cauză, în 2006, UE a interzis 22 de substanţe utilizate la producerea vopselelor de păr şi desfăşoară în prezent mai multe cerectări cu privire la această problemă.


Eşti în siguranţă dacă faci testul de sensibilitate?

Instrucţiunile de pe ambalajul produsului recomandă efectuarea unui test de sensibilitate înainte de vopsirea părului, prin aplicarea unei cantităţi mici de vopsea pe piele. Dacă nu apare nicio iritaţie sau înroşire a pielii timp de 48 de ore, poţi să presupui că nu eşti sensibil la chemicalele conţinute de produs. Comitetul Ştiinţific pentru produsele de consum, un organism independent al UE, consideră că un test de sensibilitate nu este suficient pentru a garanta siguranţa folosirii
vopselei de păr. Există riscul apariţiei unei reacţii şi după efectuarea testului. Chiar testul de sensibilitate poate provoca o sensibilitate a pielii la substanţele din vopsea.

În Danemarca, 75% dintre tinere îşi vopsesc părul, iar vârsta medie la care încep să folosească produsele de colorat este de 16 ani. În Japonia, 85% dintre tinere îşi schimbă culoarea naturală a părului.

 

Sursa: “Agenda Europa”


.................................................................................
Scoala pentru o Romanie Verde
Cele mai citite articole
.................................................................................
  • No results available
.................................................................................
More in Sfaturi utile (3 of 14 articles)


  Alcoolul este considerat a treia problemă de sănătate în Europa. Autorităţile sunt din ce în ce mai preocupate de creşterea procentului de alcoolism şi a bolilor pe care le cauzează, în special în rândul tinerilor care nu au împlinit încă vârsta majoratului. În ultimii 10 ani, în Europa, s-a constatat o creştere a consumului de alcool (îndeosebi a obiceiului de a bea mult “dintr-o răsuflare”), mai ales printre fete. Riscuri Alcoolul este un drog, o substanţă chimică ce afectează modul de funcţionare al organismului: tulbură mintea, modifică reacţiile chimice din creier, influenţează modul de a gândi, a simţi, a vorbi şi a se mişca al oamenilor. Multe dintre efectele sale sunt periculoase şi pot fi chiar fatale. Dacă utilizarea lui este larg raspandită, nu înseamna că este sănătos să-l folosim. Majoritatea tinerilor nu sunt conştienţi de riscurile la care se expun când consumă băuturi alcoolice. Ei au mai mult ...