Categorie : Pentru profesori

Aplicarea legilor consumatorului în managementul sănătăţii

..............................................................................................................................................................................................................

Competenţa

  • Să înţeleagă şi să aplice cunoştinţele referitoare la protecţia consumatorului, folosind corect şi cu încredere drepturile sale, în vederea asigurării sănătăţii şi siguranţei proprii.

    Timp

  • 3 unităţi a câte 45 minute

    Grupul ţintă

  • 10- 11 ani / clasa a IVa

    Context curricular

  • Limba şi literatura română. Textul nonliterar: reclama. Educaţie tehnologică. Norme de protecţie a consumatorului (data fabricaţiei şi valabilitatea). Igiena alimentelor şi a alimentaţiei. Reguli pentru o alimentaţie sănătoasă. Reguli de păstrare a alimentelor. Educaţie civică. Raporturile noastre cu lucrurile şi fiinţele. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni.

    Mijloace de învăţământ

  • hârtie, cartoane colorate, plante uscate, materiale plastice refolosibile, fire şi materiale textile, decupaje din reviste, ambalaje, foarfece, lipici, acuarele, pensule, produse alimentare, fişe de lucru pe grupe

    Finalităţile Învăţării

  • Aptitudini :

– să formuleze corect reclamaţii

– să-şi exprime mulţumirile şi nemulţumirile

  • Atitudini:

– să înţeleagă că oamenii au nevoi diferite, să respecte stiluri de viaţă alternative

– să-şi asume responsabilitatea pentru sănătatea proprie şi, dacă este cazul, pentru a altora

  • Cunoştinţe şi înţelegeri :

– să recunoască drepturile şi responsibilităţile consumatorului privind sănătatea şi siguranţa

– să înţeleagă nevoia de igienă, de alimentaţie sănătoasă şi exerciţiu fizic, să ştie ce este sănătos şi ce nu este

– să înţeleagă/ să ştie că anumite obiceiuri crează dependenţă, să ştie să le contracareze

  • Introducerea în activitate

Chestionarul

În cadrul unei activităţi de educaţie civică, la începutul orei se aplică un chestionar elevilor pentru a sonda gradul de satisfacţie personală faţă de aspectul fizic.

Se identifică pe baza analizei chestionarelor aplicate (Exerciţiul 1) problemele cu care se confruntă elevii şi se selectează pentru a fi discutată schimbarea care are frecvenţa cea mai mare şi este considerată semnificativă de către formator. Spre exemplu o problemă ar putea fi Controlul greutăţii Stabilirea conexiunii cu experienţele anterioare

Ciorchinele

Pentru a facilita conexiunile dintre idei şi valorificarea experienţei de viaţă a elevilor sunt parcurse următoarele etape:

Se scrie sintagma Controlul greutăţii în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;

Se solicită elevii să comunice toate ideile, sintagmele sau noţiunile care le vin în minte în legătură cu tema centrală şi se notează în jurul acesteia, unindu-se prin linii.

Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;

Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;

Pe baza hărţii conceptuale realizate se identifică cinci factori care determină Controlul greutăţii , de exemplu alimentaţia, regimul de viaţă, obişnuinţele, activităţile şi sportul, credinţele negative.

Dezvoltarea conceptelor :

Se aduce un bol care conţine un număr de bileţele egal cu numărul elevilor, fiind de cinci culori. Fiecare elev extrage un bileţel iar apoi se grupează în funcţie de culoarea aleasă. Se scriu pe cinci cartonaşe din fiecare culoare cauzele identificate şi se repartizează grupurilor de elevi formate.

Elevii sunt solicitaţi să listeze pe o coloană aspectele negative ale fiecărui domeniu iar apoi să le transforme, sau să le înlocuiască cu aspecte pozitive, dezirabile (Exerciţiul 2).

Se prezintă de către un reprezentant al fiecărui grup produsele activităţii şi se afişează.

Se realizează dezbateri privind responsabilitatea pentru alegerile pe care le facem şi efectele acestora asupra sănătăţii noastre.

Aplicarea în contexte noi a conceptelor

Având ca punct de start sintagma „Minte sănătoasă în corp sănătos!” fiecare elev este rugat să elaboreze un plan personal de activităţi şi comportamente sănătoase.

Feed-back şi evaluare formativă

Activitatea de autoevaluare se va realiza pe o perioadă de două luni la sfârşitul fiecărei săptămâni, aplicându-se exerciţiul Semaforul activităţii proprii pentru a analiza modul în care fiecare a reuşit să pună în aplicare acţiunile propuse pentru realizarea schimbărilor dorite.


..............................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................
Informatii similare
..............................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................................
Stiati ca?
.................................................................................
Un păr frumos şi colorat – dar este sigur?

 

Ai părul natural blond, şaten sau roşcat? Sau te vopseşti, îţi faci şuviţe, foloseşti intensificatori de culoare? Dacă este aşa, citeşte mai întâi ce urmează, apoi decide. Un număr tot mai mare de tineri din Europa îşi schimbă culoarea naturală a părului, într-un curcubeu de culori, şuviţe şi intensificatori de culoare. Dar dacă vrei un nou look „trăznet”, poţi să te alegi cu mai mult decât ţi-ai dorit! Unele persoane sunt sensibile la chimicalele conţinute în vopseaua de păr. Simptomele pot varia de la o simplă iritaţie la o iritaţie severă a pielii, umflarea ochilor, a gâtului, a frunţii şi dificultăţi de respiraţie, care necesită internare într-un spital. Din această cauză, în 2006, UE a interzis 22 de substanţe utilizate la producerea vopselelor de păr şi desfăşoară în prezent mai multe cerectări cu privire la această problemă.


Eşti în siguranţă dacă faci testul de sensibilitate?

Instrucţiunile de pe ambalajul produsului recomandă efectuarea unui test de sensibilitate înainte de vopsirea părului, prin aplicarea unei cantităţi mici de vopsea pe piele. Dacă nu apare nicio iritaţie sau înroşire a pielii timp de 48 de ore, poţi să presupui că nu eşti sensibil la chemicalele conţinute de produs. Comitetul Ştiinţific pentru produsele de consum, un organism independent al UE, consideră că un test de sensibilitate nu este suficient pentru a garanta siguranţa folosirii
vopselei de păr. Există riscul apariţiei unei reacţii şi după efectuarea testului. Chiar testul de sensibilitate poate provoca o sensibilitate a pielii la substanţele din vopsea.

În Danemarca, 75% dintre tinere îşi vopsesc părul, iar vârsta medie la care încep să folosească produsele de colorat este de 16 ani. În Japonia, 85% dintre tinere îşi schimbă culoarea naturală a părului.

 

Sursa: “Agenda Europa”


.................................................................................
Scoala pentru o Romanie Verde
Cele mai citite articole
.................................................................................
  • No results available
.................................................................................